Primarul Braile  aurel simionescu (nu merita scris numele cu litere mari)
Primaria Brailei e o rusine prin persoanele care o reprezinta . Orasul nu mai e curat , cum era odata . Locuri de munca nu sunt  , dar totusi suntem inconjurati de resurse care sunt furate de minti criminale .
Pe langa faptul ca-i trimiteti la "mititica" ar trebui sa le confiscati tot ce au furat , ca sa platiti F.M.I. -ul  unde ne-au vandut . Fraza e valabila pentru toti politici evazionisti din romania si pentru toti hoti care fura in acte.
Oraşul Brăila este un astfel de exemplu. Aurel Simionescu este primarul oraşului şi, în decursul anilor '80, a fost prim secretarul organizaţiei UTC Brăila. Simionescu era protejatul liderului comunist local Anton Lungu, prim secretarul PCR de la Brăila timp de 15 ani. Lungu a condus cu o mână de fier judeţul, juniorul Simionescu a stat cuminte şi a învăţat cum se face politică. După Revoluţie, comuniştii de la Brăila, îmbrăcaţi în haine democrate de socialişti, au continuat să conducă judeţul. A fost o continuitate neîntreruptă, de la roşu comunist, la roşul social- democrat. Lungu a fost ales primar în trei mandate succesive. Apoi, juniorul Simionescu i-a călcat apăsat pe urme: în 1996 a ajuns ditamai preşedinte al Consiliului Judeţean – a stat în funcţie 8 ani, apoi a fost ales senator PSD. Din 2008, UTC-istul i-a luat locul mentorului său în funcţia de primar. De atunci, actualul lider PSD Brăila îşi împarte puterea locală cu baronul judeţului Gheorghe Bunea Stancu. Spre deosebire de Bunea Stancu, cunoscut pentru apetenţa sa în afaceri cu banii publici, dosare penale, controverse şi jocuri politice la Bucureşti, primarul Simionescu este mult mai discret. Şi-a creat o aură de intelectual, din 1996 primarul Brăilei este doctor în economie la Institutul Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române. Numele său nu apare în niciun dosar penal, deşi la Brăila scandalurile de corupţie s-au ţinut lanţ în ultimii ani.

Presa locală a arătat că primarul Brăilei a devenit în scurt timp locotenentul preşedintelui Consiliului Judeţean Bunea- Stancu. Acesta din urmă a intrat în politică relativ recent, în comparaţie cu UTC-istul Simionescu. Bunea a câştigat însă în forţă în 2008 preşedinţia Consiliului Judeţean şi, datorită stilului sau incisiv, a afacerilor de zeci de milioane de euro şi a relaţiilor politice de la Bucureşti, a devenit în scurt timp baronul judeţului. Bunea- Stancu conduce un grup de companii de construcţii sub numele Concivia. Firmele sale au câştigat cu nesimţire contracte substanţiale aproape la toate instituţiile publice din Brăila. Principalul său furnizor de bani este însă primăria oraşului. Din pixul locotenentului sau Simionescu, grupul Concivia a primit doar în 2009 şi 2010 lucrări de peste 4 milioane de euro. Baronul Bunea- Stancu a construit blocuri ANL, a reabilitat şcoli şi spitale, a reparat piaţa centrală din oraş. Contractele au continuat să curgă pentru PSD-işti de la Brăila şi în timpul Opoziţiei, primarul Simionescu fiind un lider loial al partidului.

Brăila este aşadar, ca mai toate judeţele de provincie, la discreţia politicienilor şi a găştilor de afacerişti. Preocupaţi mai mult să facă politică de partid, Simionescu şi Bunea- Stancu s-au trezit recent într-un scandal public de amploare la Brăila. Un aparent banal accident- un incendiu la Primăria Brăila a făcut ca o serie de documente importante să fie distruse. Printre ele şi un document care bloca investiţia de 30 de milioane de euro din fonduri europene destinate reabilitării principalului bulevard din oraş. Auditul Comisiei Europene a descoperit mai multe nereguli în proiectul derulat de primăria Brăila. Suspiciunile sunt că licitaţia a fost aranjată pentru compania Tancrad din Galaţi, companie care face afaceri cu grupul Concivia controlat de baronul judeţului Bunea Stancu. De fapt, sediul Tancrad Brăila se află în birourile deţinute de baron. Acum primarului Simionescu i se cere demisia de către partidele de opoziţie. Acestea au declanşat un referendum pentru demiterea primarului. După un an de mandat, UTC-istul Simionescu este puternic contestat de comunitatea locală pentru că a distrus teatrul local “Maria Filotti”, nu a rezolvat problema câinilor maidanezi şi aproape a falimentat centrala termică a oraşului, care de fapt nu mai funcţionează.

Colac peste pupăză- deşi situaţia de la Brăila este asemănătoare în toate marile oraşe, iar românii şi-au pus speranţe imense în USL – sondajele arată că PSD are aproape 45 de la sută din preferinţele electorale. Sincer, mie mi se pare că ţara prosperă, iar românii au devenit cam cârcotaşi…

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/dosar-de-politician-aurel-simionescu-fost-utc-ist-acum-primarul-brailei_1237005.html#ixzz3WKWwr33Q
Follow us: @realitatea on Twitter

articole

Sefa Ziarului de Braila, inchis de grupul EMI, face apel la colegii de breasla sa continue anchetele publicatiei
de C.I.     HotNews.ro
Miercuri, 9 septembrie 2009, 13:48 Economie | Media & Publicitate

 Aura Costea, redactor-sef la Ziarul de Braila, publicatie inchisa saptamana trecuta, lanseaza un apel colegilor din presa sa continue campaniile si investigatiile publicatiei si spune ca echipa redactionala isi doreste sa continue "ceea ce a construit ZBR" printr-un eventual nou proiect media. Ziarul de Braila, detinut de European Media Investment (EMI), companie afiliata grupului elvetian Goldbach Media, a aparut ultima data joia trecuta.

Reprezentantul EMI, Silviu Ispas, a declarat pentru HotNews.ro ca "ziarul mergea bine, dar ritmul nu era suficient de alert ca sa ajunga la autosustinere, ceea ce afecta negativ si neplacut" Viata Libera Galati - cotidian editat de Trustul de Presa Dunarea de Jos, care publica si Ziarul de Braila si care este controlat de EMI. Potrivit lui Ispas, inchiderea Ziarului de Braila a fost facuta "strict din ratiuni economice - decizie mai putin locala, cat internationala". El a afirmat nu exista intentia de a inchide alte publicatii din portofoliul grupului in perioada urmatoare.

Intr-un mesaj adresat HotNews.ro, Aura Costea, redactor-sef la Ziarul de Braila, semnaleaza "pericolul in care se afla, in acest moment, presa locala din Braila" si isi exprima "ingrijorarea fata de efectele pe care le-ar putea avea asupra comunitatii subordonarea a ceea ce mai reprezinta presa locala fata acest grup [de oameni cu functii cheie in administratia locala]". Ea scrie ca "sub patronajul grupului EMI, ZBR s-a bucurat de libertate editoriala, ceea ce a permis jurnalistilor si, implicit, opiniei publice sa monitorizeze cheltuirea banilor publici si sa semnaleze neregulile".

Ea prezinta mai multe campanii si anchete incepute de ziar si care "vor ramine fara finalitate" daca nu vor fi continuate de presa centrala. Printre acestea:
afacerea "contraceptivului expirat", descoperita de ziar in luna august
planul de achizitii al Primariei pe 2009, in care este folosita in exces metoda achizitiilor directe
o ancheta privind serviciul de gestionare a cainilor comunitari, "supapa prin care sute de milioane de lei de la buget ajung necontrolat la concesionarul acestui serviciu"
investigatii asupra felului cum CJ Braila "dirijeaza bugetul public catre firmele pe care presedintele CJ le controleaza prin intermediul finilor sai si al partenerilor de afaceri"

Contactata de HotNews.ro, Aura Costea a declarat ca "nu doresc sa comentez decizia patronatului de a inchide ziarul, ratiunile finanicare invocate fiind mai mult decat suficiente".

Ea spune, insa, ca exista in randul echipei redactionale disponibilitatea "de a continua ceea ce a construit la ZBR", in urma unei initiative a directorului general Radu C. Macovei de a lansa un nou proiect media. Acesta ar putea insemna, in cazul unei intelegeri intre partile implicate, inclusiv mentinerea site-ului ziaruldebraila.ro. Pe site au continuat sa fie publicate materiale in ultimele zile, Aura Costea semnand, luni, un material intitulat "Un sfarsit este intotdeauna un nou inceput", in care cere cititorilor sa sprijine in continuare echipa ziarului. "Odata cu inchiderea ZBR, opinia publica braileana mai poate avea acces la informatii nefiltrate de grupurile de interese doar prin intermediul presei centrale", atrage atentia Aura Costea.

Grupul EMI a anuntat, in iulie, retragerea din actionariatul Companiei de Media SA, editorul ziarelor Monitorul de Cluj, Monitorul de Sibiu, Monitorul de Medias si Monitorul de Alba. Portofoliul grupului mai include Obiectiv-Editie de Vaslui, Viata Libera Galati si Ziarul de Iasi. Goldbach media, grup specializat in noile media, a anuntat in septembrie anul trecut ca a preluat controlul asupra grupului german ARBOmedia, la care este afiliata reteaua EMI.
Apelul
"Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu stie sa inteleaga."
marți, 12 ianuarie 2010

Primăria finanţează un serviciu fantomă
*Capturarea câinilor fără stăpân este scăpată de sub control*Autorităţile nu cer socoteală Direcţiei de Administrare şi Gospodărire Locală pentru miliardele de lei consumate din bugetul local*Federaţia Română pentru Protecţia şi Controlul Animalelor crede că situaţia e de competenţa DNA.



Încă de la înfiinţarea Direcţiei de Administrare şi Gospodărire Locală (DAGL), în decembrie 2002, prin HCLM nr. 205, problema câinilor comunitari a fost trecută la „şi altele”, dat fiind că ea nu este precizată explicit în obiectul de activitate al direcţiei decât tangenţial şi incomplet prin sintagma “activităţi veterinare (ecarisaj)” menţionată în Regulamentul de organizare şi funcţionare a direcţiei – capitolul II Obiect de activitate şi atribuţii. Nici în structura organizatorică a DAGL nu se regăseşte acest domeniu de activitate, instituţia fiind structurată astfel: Serviciul de gospodărire, compus din birourile de urmărire, relaţii cu terţi, impunere persoane şi verificare declaraţii, Birou control contravenţii; Birou informatică; Birou juridic şi de resurse umane; Serviciul buget-contabilitate, cu Birou buget-finanţe-programe; Birou administrativ; Birou plăţi-casierie. Concesiunea unui serviciu neorganizat Abia la doi ani de la înfiinţarea Direcţiei şi cu puţin înainte de intrarea în scenă a lui Vasile Horez, viitorul concesionar, Consiliul Local emite HCLM nr. 300/ 28.09.2004 prin care aprobă, atenţie, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului de gestionare a câinilor comunitari din Brăila. Acest document, în opinia autorităţii publice, ţine loc şi de act de înfiinţare întrucât nu există o hotărâre de consiliu prin care să se fi înfiinţat acest serviciu. Ulterior, prin HCLM 97/ 2006 se aprobă delegarea gestionării câinilor comunitari, prin licitaţie publică, tocmai din motivul că serviciul nu a îndeplinit indicatorii de performanţă stabiliţi. Nici nu ar fi avut cum, deoarece, ca să funcţioneze, pe lângă actul de înfiinţare, serviciul ar fi trebuit să dispună de structură proprie, ceea ce nu e cazul la DAGL, unde toate activităţile s-au făcut de-a valma. Menţionăm că scopul pentru care s-a înfiinţat DAGL a fost acela de a organiza, conduce şi administra gestionarea serviciului public de salubritate. Şi şi-a îndeplinit rolul atât de eficient încât, nu numai că a fost pe punctul de a falimenta operatorii de salubritate, dar a ajuns să se ocupe de numeroase alte activităţi, cum ar fi strângerea autovehiculelor abandonate pe domeniul public şi a câinilor fără stăpân.

DNA, instanţa supremă

Dacă în mandatul primarului Constantin Cibu, când a fost concesionat serviciul către APAM Horez, toate datele acestei afaceri pe bani publici au fost ţinute la secret, actualul primar Aurel Simionescu a fost nevoit să le facă publice, la insistenţele “Ziarului de Brăila” şi ale unei organizaţii de protecţie a animalelor - Federaţia Română pentru Protecţia şi Controlul Animalelor (FRPCA). Contractul de concesiune a scos la iveală faptul că prestaţia concesionarului, plătită cu sume enorme din banul public, este frecţie la un picior de lemn. Cu un spaţiu care nu permite mai mult de 1.500 de animale cazate, care trebuie ţinute acolo, în captivitate şi îngrijite, nu eutanasiate, cu constrângeri legislative referitoare la deparazitare, tratamente veterinare, sterilizare şi incinerare, adăpostul din Lacu Sărat nu este o soluţie pentru eliminarea miilor de câini din oraş. Până la urmă, administraţia locală a înţeles cum stau lucrurile, dovadă că Aurel Simionescu a anunţat că Primăria va face propriul adăpost. Cât despre proasta funcţionare de până acum a serviciului şi cheltuirea banului public după ureche, în funcţie de raportările neverificate ale APAM Horez, în tandem cu directorii DAGL, în special ing. Marioara Barbu, şef serviciu Salubrizare (!?), preşedintele FRPCA spune că nu va lăsa ca peste aceste disfuncţii să se aştearnă uitarea şi atenţionează că toate aceste aspecte ţin de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe care intenţionează să o sesizeze.

Primarul nu-şi face probleme

Acesti saci, în care sunt leşuri de animale, se găsesc mai mereu în camera frig de la adăpostul unde primarul crede că sunt "îngrijiţi câinii"

Aurel Simionescu, primarul municipiului, a aflat despre intenţiile FRPCA reprezentate de Mircea Şerbănoiu şi nu s-a arătat surprins. El a spus că responsabilă pentru activitatea de gestionare a câinilor capturaţi şi de cheltuirea banilor este doar DAGL. Singura implicare a Primăriei, în opinia primarului, în problema maidanezilor, este aceea de a vira, de la bugetul municipalităţii, bani către DAGL, în vederea acoperirii cheltuielilor legate de capturarea, transportul şi cazarea câinilor fără stăpân la adăpostul de la Lacu Sărat. “Contractul cu Primăria al APAM Horez este din anul 2006, clauzele sunt cele de atunci. Singurul lucru pe care l-am făcut în 2008 a fost să plătim bugetul care a fost aprobat în anul precedent. Dacă există o chestiune prin care cineva într-un fel oarecare a fraudat, a aruncat banii, nu ştiu ce a făcut, atunci acel cineva va plăti, categoric, indiferent care este el, nu e nicio problemă. Ceea ce trebuie să vedem însă este faptul că noi avem o problemă cu câinii în Brăila, este o problemă reală, avem 1.000 de oameni muşcaţi de câini în Brăila. Am hotărât în ultimul Consiliu Local că vom face un adăpost, cu ceea ce trebuie şi atunci vom avea şi o posibilitate de comparaţie şi a cheltuielilor, şi a eficienţei cu care se utilizează banii. În Bucureşti cheltuielile sunt mai mari decât cele care sunt în Brăila, în momentul acesta. În rest, rămâne opţiunea fiecăruia de a analiza, de a discuta, de a fi contra”, a afirmat Simionescu.

publicitate
"Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu stie sa inteleaga."
marți, 12 ianuarie 2010

Nu scriem degeaba.Vasile Horez, cercetat penal
Pentru că nici acest articol nu mai este disponibil pe serverul Ziarului de Brăila, îl readuc în atenţia publicului.
* Poliţia a deschis două dosare penale pe numele administratorului APAM Horez * Primăria ignoră, în continuare, subiectul




În urma dezvăluirilor publicate de “Ziarul de Brăila” cu privire la activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân din municipiul Brăila, Inspectoratul Judeţean de Poliţie cercetează legalitatea activităţii APAM Horez în două dosare penale. În acest moment, la Serviciul de Investigare a Fraudelor, condus de comisarul Marian Gheorghe, sunt în lucru dosarele 4311/P/2008 privind infracţiunea de abuz în serviciu (art. 248 Cod Penal) şi 5079/P/2008 privind infracţiunile de înşelăciune (art. 215 CP), fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 CP) şi delapidare, precum şi abateri de la Legea 205/2004 privind protecţia animalelor. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila, “întrucât faptele sesizate în cea de-a doua plângere privesc aceeaşi persoană şi sunt în legătură cu aceleaşi aspecte, s-a înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila un referat motivat cu propunere de conexare a celor două dosare. Cercetările se efectuează sub directa supraveghere a procurorului şi, în funcţie de rezultate, se va dispune o soluţie legală”, a menţionat subinspectorul Jenel Şogor.

Reamintim că APAM Horez a intrat în atenţia opiniei publice din cauza manierei în care îşi desfăşoară activitatea şi a lipsei de rezultate în privinţa capturării câinilor fără stăpân. Totodată, a antrenat Primăria Brăila într-o stare conflictuală cu cetăţenii, mulţi dintre brăileni cerând prin diverse mijloace socoteală pentru banii publici irosiţi, în opinia lor, nejustificat pe chiria uriaşă plătită lui Horez pentru padocul din Lacu Sărat (până la 4.000 de lei pe lună), dar şi prin sumele enorme decontate pentru activităţile raportate de el şi asumate de Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală deşi, potrivit plângerilor existente la Poliţie, aceste raportări sunt fictive, acoperind inclusiv cheltuielile personale ale lui Vasile Horez. Deşi au existat numeroase atenţionări publice cu privire la aceste nereguli, Primăria nu a dispus niciodată verificarea acestora.

ziarul de braila
"Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu stie sa inteleaga."
marți, 29 septembrie 2009

Nica tace şi face
Nica nu răspunde întrebărilor incomode
Ziarul care l-a sâcâit a fost desfiinţat

În luna martie a acestui an, în calitate de redactor şef al Ziarului de Brăila, i-am adresat lui Dan Nica, prin intermediul consilierului său personal, dl Nedelcu, un set de întrebări referitoare la neregulile din administraţia locală brăileană, dar şi la politica PSD în zona Brăila-Galaţi.
În ciuda insistenţelor mele, nici până în ziua de azi nu am primit vreun răspuns, deşi domnul consilier m-a asigurat că dl ministru va da curs rugăminţii noastre. În schimb, ziarul a fost închis subit, în luna august.Ziarul de Brăila, împreună cu Viaţa Liberă Galaţi, făcea parte din Trustul de presă Dunărea de Jos, aşadar cu centrul de comandă la Galaţi. Dispariţia publicaţiei brăilene a convenit de minune cuibuşorului de nebunii care funcţionează sub oblăduirea vicepreşedintelui PSD Dan Nica pe aceste meleaguri.
Iată întrebările mele pentru Dan Nica, întrebări care rămân, în continuare, valabile:


ziarul de braila, intrebari
Monday, March 30, 2009 12:43 PM
From:
"Aura Costea"
Add sender to Contacts
To:
comunicatii@psd.ro
buna ziua,

va rog sa ma sprijiniti la realizarea a trei articole de presa care vizează: 1. reluarea conflictului dintre Braila si Galati pe tema celor 1000 de hectare, 2. nepotismul, singurul criteriu de promovare in administratia publica braileana si 3. lamurirea unor aspecte din punct de vedere legal legate de implicarea firmei presedintelui CJ Braila si totodata, presedinte al PSD Braila, in realizarea unor lucrari de constructie din fonduri publice.

în primul caz, presedintele Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, dar si dl Adrian Nastase au lasat sa se inteleaga faptul ca domnul ministru este responsabil de impasul in care autoritatile din Braila si Galati au ajuns in ceea ce priveste mia de hectare, amandoi considerand ca lacomia galatenilor afecteaza dezvoltarea celor doua orase;

in cel de-al doilea caz, prededintele PSD Braila, acelasi Gheorghe Bunea Stancu, primarul Aurel Simionescu, senatorul Ion Rotaru şi deputatul Viorel Balcan si-au nominalizat finii, rudele si prietenii pentru preluarea serviciilor deconcentrare.

intrucat toti sunt membri marcanti ai PSD iar domnul Nica detine functia politica dar si pe cea administrativa care ii confera competenta de a analiza si a a exprima un punct de vedere fata de cele semnalate, Ziarul de Braila ii solicita doua declaratii pe aceste doua subiecte.

intrebarile noastre sunt:
- Ce solutii propune dl ministru pentru stingerea conflictului dintre Braila si Galati, avand in vedere faptul ca presedintele CJ Braila ii solicita public sa se implice? Bunea Stancu declara CJ BR singura autoritatea publica care poate elibera documentele de constructie si urbanism si nu Primaria Galati, cu care se judeca.
- Impartirea posturilor in administratia publica pe criterii de nepotism poate avea efecte negative la apropiatele alegeri europarlamentare.Din punct de vedere politic, domnul Nica a discutat la nivelul conducerii centrale a partidului situatia de la Braila? daca da, in ce termeni si la ce concluzie s-a ajuns? Daca nu, intentioneaza sa se implice si ce masuri pot fi luate?

Din punct de vedere administrativ, domnul ministru poate solicita un control la Primaria si Consiliul Judetean Braila pentru a verifica baza legala prin care firma la care este actionar Gheorghe Bunea Stancu, prin SC Bursagrirom SA- SC Concivia SA- a participat la realizarea majoritatii lucrarilor importante de constructie finantate de la bugetul local- cum ar fi Muzeul de Istorie, cateva scoli, dar si constructia unui patinoar, avand in vedere ca aceasta firma nu a participat la licitaii? Mentionez ca la SC Concivia este director Ionel Avram a carui calitate de consilier judetean PSD este incompatibila cu functia pe care o detine la firma care executa lucrairi publice.

Mai jos, va pun la dispozite materialul documentar care justifica preocuparea noastra fata de temele abordate.


Aura Costea, redactor sef Ziarul de Braila

http://www.ziaruldebraila.ro/eveniment/razboi_pe_mia_de_hectare_serie_noua.html

http://www.obiectivbr.ro/administratie/27543-qglenii-s-au-lcomitq.html

http://www.ziaruldebraila.ro/editorial/braila_noul_fanar.html
http://www.obiectivbr.ro/component/content/article/27373.html

http://www.ziaruldebraila.ro/deschidere/concivia__implicata_in_patinoar_2.html


Trimitere
"Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu stie sa inteleaga."
marți, 12 ianuarie 2010

O afacere ţinută la secret

* Contractul dintre APAM Horez şi DAGL a fost desecretizat * Serviciul de gestionare a câinilor comunitari se dovedeşte a fi o gaură neagră a bugetului local * O concesiune făcută cu scopul de a ne scuti de un efort anual de 600 de milioane de lei a dus, de fapt, la o împovărare cu 8,5 miliarde în doi ani* Aceşti saci, în care sunt depozitate leşurile animelelor, se găsesc tot timpul în camera frig de la adăpostul unde Primăria spune că sunt "îngrijiţi"câinii

Timp de doi ani, Primăria a ţinut, nejustificat, la secret contractul public cu APAM Horez privind serviciul de gestionare a câinilor comunitari, document care a intrat de curând în posesia noastră. Corespondenţa purtată de „Ziarul de Brăila” cu Primăria pe acest subiect, în baza Legii 544 privind accesul la informaţiile de interes public, a condus la o gravă neînţelegere din partea autorităţii locale privind caracterul acestui contract. Edilul însuşi ne-a transmis atât verbal, cât şi în scris, prin directorul DAGL Dan Apostol, că acest contract este confidenţial şi nu poate fi pus la dispoziţia solicitanţilor, cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite. Brăilenii au fost ţinuţi în confuzie şi lăsaţi, în mod eronat, să creadă că APAM Horez are misiunea de a steriliza şi eutanasia aceste animale când, de fapt, legea îi permite doar să prindă aceşti câini. În tot acest timp, comunitarii nu numai că nu au fost adunaţi de pe străzi, dar aproape toţi câinii strânşi anul acesta în padocul de la Lacu Sărat au murit. Şi ca tortul să aibă şi o cireaşă, pentru atâta lucru, în doi ani, s-a cheltuit de la bugetul de stat incredibila sumă de 8, 5 miliarde de lei vechi. La această stare, de fapt, au contribuit toate instituţiile statului cu competenţe în domeniu, dacă nu prin complicitate, cel puţin prin indiferenţa de a rezolva una dintre cele mai grave probleme ale comunităţii locale.

APAM Horez, providenţa pentru DAGL

Contractul dintre APAM Horez şi Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală a fost înregistrat cu nr. 36 la data de 31 august 2006 şi are ca obiect cedarea-primirea, în concesiune, a Serviciului specializat de gestionare a câinilor fără stăpân. Motivaţia care a stat la baza încheierii acestui contract, aceea că Primăria se confruntă cu dificultăţi economico-financiare şi, deci, e incapabilă să mai desfăşoare această activitate a convins Consiliul Local să aprobe concesionarea serviciului prin HCLM 97/31.05.2006. La acel moment, DAGL invocă şi neimplicarea ONG-urilor de profil în această activitate. La fix trei luni de la asumarea acestor deficienţe de către DAGL şi emiterea hotărârii de Consiliu Local, intră în scenă şi APAM Horez căreia îi revine sarcina de a prelua gestionarea câinilor comunitari, cu obligaţia să facă investiţii: spaţii de cazare pentru câini cu capacitate de minim 300 de locuri, spaţii pentru adăpostirea postoperatorie a animalelor sterilizate şi spaţii pentru intervenţii medicale, staţionar sanitar-veterinar, filtru sanitar, spaţiu pentru depozitarea deşeurilor şi cadavrelor, spaţiu administrativ, mijloace de capturare. Totul, din fonduri proprii, fiind excluse alocaţiile bugetare de la bugetul local. „Ce s-a întâmplat în realitate întrece orice închipuire. Nu numai că nu s-a respectat contractul, dar APAM Horez a beneficiat de peste 850.000 lei de la bugetul local în ultimele 28 de luni, în condiţiile în care pentru acelaşi tip de serviciu DAGL-ul a primit de şase ori mai puţin”, declară preşedintele Federaţiei Române pentru Protecţia şi Controlul Animalelor, Mircea Şerbănoiu, cel care a solicitat în instanţă desecretizarea contractului şi a obţinut-o înainte de finalizarea procesului.

DAGL, DSVSA şi Poliţia Comunitară, îngerii păzitori ai lui Horez

Mai mult, APAM Horez s-a folosit şi personalul DAGL, „în flagrantă neconcordanţă cu clauzele din contract”, a declarat Şerbănoiu, preşedintele FRPCA. Acesta spune că el şi membrii asociaţiei sale i-au întâlnit de nenumărate ori pe teren, alături de angajaţii lui Horez, pe responsabilii DAGL Marioara Barbu şi pe un anume Pârlog. Acesta tranchiliza câinii, deşi numai un medic veterinar are dreptul să folosească astfel de substanţe. Mircea Şerbănoiu mai spune că Horez a beneficiat din plin şi de concursul Poliţiei Comunitare, fără să aibă un contract de prestări servicii cu această instituţie, semn că toate acţiunile se desfăşurau sub oblăduirea Primăriei şi nu numai. „Atât DAGL, cât şi concesionarul desfăşoară abuziv această activitate în baza cod CAEN 7500, fost 8520- activităţi veterinare, deoarece doar medicii veterinari sunt abilitaţi să facă aceste lucruri. Astfel, reprezentanţii DSVSA Brăila au comis abuzuri în serviciu prin eliberarea unui certificat de înregistrare şi că au refuzat să emită ordonanţă de interzicere a funcţionării conform legii, permiţând ca adăpostul să funcţioneze fără minime condiţii”. Potrivit lui Şerbănoiu, acest lucru a condus la rele tratamente şi cruzimi faţă de animalele din adăpost, de aici şi explicaţia pentru faptul că din 1.450 de câini capturaţi de la începutul lui 2008 şi până în luna septembrie, 1.303 au murit în adăpostul lui Horez.

APAM Horez încasează ilegal bani de la bugetul local

Graba cu care s-a încheiat acest contract este demonstrată de lipsa avizelor şi autorizaţiilor necesare şi obligatorii la începerea activităţii. Mai mult, pentru a putea desfăşura un astfel de serviciu, era obligatoriu să prezinte în termen de şase luni de la începerea activităţii atestarea care asigura dreptul de a efectua servicii publice. Nici în acest moment, APAM Horez nu a prezentat aceste documente care conferă dreptul de a funcţiona şi cheltui fonduri publice. „Nu are nici măcar un contract de prestări servicii cu Primăria Brăila pentru a putea deconta fondurile de la bugetul local. Cu alte cuvinte, banii încasaţi până acum se constituie în venituri ilegale. Acest lucru ne face să credem că motivul real al concesionării serviciului a fost altul decât dificultăţile economico-financiare invocate de administraţia publică”, a mai spus Mircea Şerbănoiu.
Conţinutul acestui contract, faptul că este într-o totală contradicţie cu HCLM nr. 97 şi modul în care a fost pus în aplicare confirmă temerile exprimate de-a lungul timpului privind legalitatea concesionării, dar şi a derulării acestei activităţi, finanţate cu fonduri publice. „Ziarul de Brăila” şi-a făcut datoria să informeze ce se întâmplă cu banii obţinuţi din taxe şi impozite, iar de aici responsabilitatea verificării tuturor celor semnalate de noi revine altor instituţii, dacă binevoiesc să se autosesizeze.

Articolul a aparut în Ziarul de Braila, în luna noiembrie 2008. Nu cunosc motivul pentru care el nu mai este disponibil pe server. Posibil sa aiba răspunsul cei de la Viaţa Liberă.
Materialul cu pricina

"Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu stie sa inteleaga."
duminică, 10 ianuarie 2010

Semne de dezastru pentru Aurel Simionescu
*Curba descendentă a popularităţii primarului Brăilei a început prea devreme* După nămeţii de zăpadă şi munţii de gunoi, care au împodobit oraşul de sărbători, urmează schimbul de corespondenţă cu DNA.

Primarul Aurel Simionescu are serioase probleme din cauza modului ineficient în care administrează oraşul Brăila. Dacă amintim doar pe aceea a câinilor comunitari, este motivul pentru care Simionescu a intrat în atenţia DNA. El este cercetat în trei dosare penale, alături de viceprimarul Doiniţa Ciocan, Marioara Barbu, şefa unui serviciu al DAGL, şi subalternul acesteia, Nicolae Pârlog, dar şi de Vasile Horez, a cărui asociaţie de protecţie a animalelor a concesionat serviciul prin care se evaporă sume uriase din bugetul oraşului. Din cauza gravităţii sesizărilor, pe care Poliţia Brăila le-a înregistrat cu privire la modul de cheltuire a banului public, inspectorul şef al IPJ, Cătălin Chivu, a înaintat o parte dintre dosarele instrumentate de poliţiştii şi procurorii brăileni către Departamentul Naţional Anticorupţie, cu propunerea de declinare a competenţei. Trimiterea dosarelor la DNA a avut loc în vara anului trecut.Este vorba despre dosarele penale nr4311/P/2008, nr.5079/P/2008 si cel cu nr.1173/P/2008.  Pentru că singura publicaţie care urmărea fenomenul -Ziarul de Brăila, prin intermediul propriei mele semnături- a fost închisă, este explicabil de ce informaţia nu şi-a făcut loc în presa locală, aflată în mod evident sub controlul unei puteri concentrate în mâinile unui personaj sinistru prin influenţa pe care a căpătat-o, dar a cărui demascare rămîne doar o chesiune de timp.
Reamintesc faptul că am realizat personal o serie de investigaţii pe acest subiect, şi nu întâmplător, după închiderea ZBR, acestea nu au mai interesat pe nimeni, în ciuda apelurilor mele repetate. Voi continua pe acest blog seria articolelor care nu au loc, deocamdată, în presa locală.